Recenzie: Jurnalul Annei Frank

joi, ianuarie 05, 2017 bydee-make-up 0 Comments


Hello ladies,


     De cate ori imi propun sa las pe banca de rezerve subiectele WWII, de-atatea ori imi amintesc de cate o carte care isi asteapta cumintica randul pe lista dorintelor. Asta mi s-a intamplat si cu Jurnalul Annei Frank, o lectura pe care imi propusesem sa o parcurg de ani buni dar pe care nu reusisem sa o bifez.
    Totusi, la ultima vizita pe care am facut-o in libraria online pe care o frecventez, atentia mi-a fost atrasa si de de sectiunea biografii, moment in care am zarit-o si mi-am spus ca trebuie sa o am. 
     N-am mai asteptat nicio clipa dupa ce a ajuns in mainile mele si chiar daca nu imbratiseaza un subiect vesel, care sa fie abordat in preajma Craciunului, am inceput sa o citesc fara sa stau pe ganduri.


    Cred ca toata lumea cunoaste tragica poveste a Annei Frank dar trebuie sa recunosc ca eu am fost uimita sa descopar pas cu pas modul in care descrie viata pe care a trait-o in Anexa (locul in care a trait timp de doi ani - 6 iulie 1942 – 4 august 1944) alaturi de alti 7 evrei, printre care bineinteles si familia ei.
    Jurnalul incepe inainte de "relocarea" in Anexa si inca din primele randuri putem sa ne dam seama ca avem de-a face cu un copil (in cazul in care nu stiati avea 13 ani) jucaus, inteligent si plin de viata. Descoperim trairile sale, caracterul sau cat si al fiecarui locatar in parte, modul in care si-au propus sa isi traiasca viata acolo, in locul ferit de lume si de pericole si nu in ultimul rand, speranta si planurile sale de viitor.
    Nu stiu din ce motiv ma asteptam la randuri presarate cu tristete (probabil datorita perioadei), dar am fost placut surprinsa sa descoper ca tanara noastra Anne era extrem de vesela si-i placea sa faca haz de necaz. 
    Am asistat la transformarile sale, cand copilul zburdalnic care abia se abtinea sa fuga pe scari, la mansarda sau sa faca orice fel de galagie a ajuns o tanara adolescenta, cocheta in limita posibilitatilor care are trairile specifice varstei si care experimenteaza si sentimente mai puternice alaturi de Peter, un colocatar cu doi ani mai in varsta ca ea.
    M-a impresionat modul in care erau distribuite activitatile de-a lungul fiecarei zile si cat de multe ore au fost dedicate studiului, Anne invata foarte mult si isi dedica fiecare minutel dezvoltarii sale intelectuale, dar nici ceilalti colocatari nu se lau mai prejos.
     Chiar daca stiam ca povestea are un sfarsit tragic, de-a lungul randurilor am inceput sa sper si cred intr-un happy-end pentru ca au fost atat de aproape de marele sfarsit incat in momentul in care am realizat ca am ajuns la ultima pagina a trebuit sa o recitesc de cateva ori (in urma unei razii, Anne si ceilalti sapte locatari ai Anexei sunt arestati si mai tarziu deportati cu ultimul transport spre Auschwitz iar singurul supravietuitor a fost Otto Frank, tatal Annei).
     Nu stiu ce as putea sa va mai povestesc despre aceasta lectura astfel incat sa nu destainui chiar tot (desi cred cu tarie ca acest subiect a fost atat de discutat incat n-ar trebui sa a zgarcesc in privinta detaliilor) dar pot sa va spun ca mi-a placut foarte mult modul in care gandea tanara noastra clandestina, am descoperit o tanara plina de avant si optimism si am realizat pentru a mia oara cat de norocoasa sunt pentru ceea ce am si perioada in care traiesc.
      In cazul in care subiectele de acest gen va pasioneaza si nu ati reusit sa adaugati si acest titlu pe raftul bibliotecii voastre, vi-l recomand cu drag. Chiar merita!

Kiss Kiss Dee
     

You Might Also Like