Poftiti la... Varful Gropsoarele?

duminică, octombrie 23, 2016 bydee-make-up 0 Comments

Hello hello,

    Toamna, timp excelent, soare mai mult decat prietenos si o aventura in Ciucas. Ce poate fi mai frumos?
    Am plecat dis de dimineata din Sibiu cu directia Cheia (judetul Prahova), mai exact un sat de vacanta din imprejurimi, pentru a ne caza si mai apoi, pentru a descoperi un nou masiv. Totul a mers conform planului iar in jurul orei 12:00, incepeam explorarea.


    Desi citisem cate ceva despre zona si stiam ca exista trasee din Cheia spre diverse locatii de la o altitudine mai joasa, in ultima clipa i-am propus lui Marius sa urcam rapid pana la cabana Muntele Rosu pentru a vedea traseele si pentru a sti ce ne asteapta in dimineata urmatoare.
    Zis si facut, ne-am imbarcat si am plecat. Din fericire, drumul pana la cabana Muntele Rosu a fost asfaltat destul de recent asa ca am parcurs toata distanta fara pic de emotie. Hiuh, ce bine!
    Ajunsi la cabana, am inceput sa admiram peisajul care este atat de frumos incat te lasa fara cuvinte. In zona erau doar cateva masini asa ca am putut sa ne bucuram si de linistea pe care ne-o oferea muntele. Si, ca de obicei, daca tot eram in zona, am citit cateva indicatoare, ne-am uitat unul la altul si ne-am spus ca putem sa facem o mica plimbare. 
     El: Sa mergem putin pe triunghi rosu! Oare sa ne luam si cate un bat?
     Eu, mustacind deja: Eu le iau pe amandoua! (si bine am facut)
    Traseul merge pe o mica portiune in paralel cu cel pe banda galbena, care duce spre Varful Ciucas asa ca ne-am bucurat ca l-am parcurs pentru ca am aflat ce o sa ne astepte in ziua urmatoare. Am inceput urcarea prin padure iar traseul e atat de usor incat simti ca nu-ti mai vine sa te opresti. 



     Singura problema pe care am avut-o a fost caldura, care ne-a cam zapacit iar in momentul in care am ajuns la traseul de creasta a inceput un vant care te facea sa te infofolesti pana la nas. Dar nu ne-am lasat, ne-am continuat "plimbarea" intr-un ritm destul de lent pana in momentul in care am ajuns la rascruce, am vazut indicatorul care ne anunta ca mai avem doar 30 min pana la Varful Gropsoarele (al doilea varf din acest masiv) si ne-am spus ca n-avem cum sa il ratam.




     Dupa 30 de minute l-am zarit, i-am zambit si l-am cucerit. Peisajul pe care ni-l ofera Ciucasul este inedit, unic, deosebit iar noi ne-am indragostit iremediabil de el. Bine-a spus cine a spus ca fiecare munte are frumusetea sa. Am descoperit din nou ceva care te lasa fara cuvinte. 




     Am hoinarit putin prin zona iar apoi ne-am intors tiptil la masina spunandu-ne ca daca am fi plecat putin mai devreme am fi ajuns si la Varful Zaganu, un varf impresionant cu un traseu presarat cu cabluri si lanturi (mi-a fost cam ciuda ca le-am ratat, recunosc!). Data viitoare!







    Durata traseului dus-intors a fost de aproximativ 4 ore si totul a fost minunat. 
    Eu il recomand oricui pentru ca este usor, accesibil si consider ca poate fi parcurs de persoane de orice varsta/conditie fizica.
    Asadar si prin urmare, acum am o intrebare... Poftiti la... Varful Gropsoarele?

Kiss Kiss si o duminica de vis!

You Might Also Like