Poftiti la ... Castelul Corvinilor?

duminică, august 18, 2013 bydee-make-up 0 Comments

Hello ladies,


    Incet, incet reusim sa bifam din ce in ce mai multe locatii din lista pe care am conceput-o la sfarsitul anului trecut.
    Astazi va voi povesti despre excursia pe care am facut-o zilele trecute la Castelul Corvinilor.
    In cazul in care nu stiati, Castelul Corvinilor a fost ridicat in secolul XV de catre Ioan de Hunedoara, este unul dintre cele mai impunatoare castele din tara noastra. De-a lungul timpului structura acestuia a fost modificata iar acum, este deschis publicului fiind trasnformat in muzeu.
   Restaurarea sa continua si in zilele noastre si sper ca intr-un viitor cat mai apropiat lucrarile sa fie finalizate pentru a putea fi vizitat in totalitate. 
    Drumul Sibiu - Hunedoara este multumitor, in Sebes am pierdut putin timp datorita unor lucrari care au deviat circulatia  (ne putem considera norcosi deoarece la intoarcere, pe sensul opus am dat de o coada de cel putin 30 km), apoi am avut noroc si cu o bucatica de autostrada, am ajuns la Simeria si dupa aproximativ doua ore viram stanga catre Hunedoara. Accesul in zona este foarte usor, chiar daca nu ai o harta, Hunedoara fiind un oras linistit cu oameni amabili, care iti ofera indicatii la tot pasul.
    Ajunsi la castel am rasuflat usurati pentru ca am gasit loc de parcare (mereu ne este teama ca ne impotmolim la final) si am urcat repede repejor dealul care ne ducea catre obiectivul mult visat.
    Impresii la prima vedere? Pozele nu spun nimic, am inlemnit! Pe cuvant! Este atat de frumos incat ramai fara cuvinte si il privesti ... privesti ... privesti... Este impresionant, intr-adevar.




    Am stat ce-am stat si l-am admirat si am decis ca ar fi cazul sa infruntam curajosi podul si sa ne indreptam catre zona de acces in castel. Am platit biletul de intrare (20 lei adulti si 5 lei taxa foto, daca aveti un smartphone puteti achizitiona si o aplicatie pentru un ghid audio nu stiu exact care este pretul sau) si am facut timizi primi pasi in interiorul curtii castelului.
    In partea stanga, se afla Sala Torturii si este locul in care am poposit cel mai putin. Mi s-a parut prea crud si dureros ceea ce am vazut acolo asa ca nu am facut nicio poza.
    Intrand in curtea Castelului am zarit bancute, o zona de recreere perfecta dupa o saptamana de munca (sau de lupta in perioada aceea). In partea stanga in Sala Vinurilor este de fapt un mic muzeu in care poti admira vechi scriituri si monede.


    Urcand treptele castelului ni se permite accesul in diferite sali amenajate sau tranformate in muzeu. Pe peretele fiecarei sali este specificata denumirea aceesteia si un scurt istoric. Sala Dietei este cea care mi-a placut cel mai mult atat ca si stil arhitectural cat si ca amenajare. Nu ai cum sa nu te simti ca o printesa in momentul in care pasesti in aceasta sala, astepti doar o floare si un dans de la cavalerul tau.



    Dupa ce am traversat Sala Dietei am ajuns in zona baii si in fierarie. Parasind Fieraria am ajuns din nou in curte si am intrat in alte camere amenajate, zona speciala in care puteai sa tragi cu arcul, bucataria nobililor sau un muzeu cu animale impaiate (Am fost amuzata de cativa italieni care doreau sa faca fotografii si se intrebau daca a fost centrata corect poza. Eu ma gandeam ca urmaresc perfectiunea, cand colo ei doreau sa faca poze in care sa apara cu coarnele cerbilor impaiati).
    Am iesit din nou in curtea castelului pentru a ajunge la canalul ursilor. Intr-o curte mai mica am gasit o fantana cu poveste (Se spune ca fantana in cauza a fost sapata de trei prizonieri turci carora Ioan de Hunedoara le-a promis eliberarea in momentul in care vor gasi apa. Au sapat ei ce-au sapat, cam 15 ani, o fantana de 28 de metri, dar intre timp Ioan de Hunedoara a decedat iar sotia sa Elisabeta Szilagyi nu a mai respectat promisiunea si a ordonat ca acestia sa fie executati.... Ca o ultima dorinta, cei trei prizonieri au cerut sa li se permita sa faca o inscriptie care sa spuna Apa ai, inima n-ai. Ulterior, conform traducerii facute de Mihail Gubloglu inscriptia era: Cel ce a sapat este Hassan, prizonier la ghiauri in cetatea de langa biserica. Ce frumos vorbeau oamenii in periada aceea...Eu cred ca as fi spus cu totul si cu totul altceva).


    In zona canalului ursilor totul este deosebit de frumos, iar panorama incantatoare.





    Si asa s-a terminat turul nostru in minunatul castel. Oare mai are rost sa trag concluzii?
    Da! Deci da! Castelul se prezinta intr-o stare impecabila. Nu ai nevoie nici de ghid, nici de brosura deoarece la intrarea in curte gasesti un ghid electronic (nu stiu daca m-am exprimat 100% corect) care te ajuta, dupa cum v-am mai spus pe peretele fiecarei sali gasiti o placuta cu denumirea sa si un scurt istoric sau descriere, curatenia exemplara, nu am nimic de obiectat. Pentru mai multe informatii site-ul este actualizat.
    Daca va recomand o vizita la acest castel? Da, cu siguranta! Merita!

V-am convins? Poftiti la .... Castelul Corvinilor?

Kiss Kiss Dee
    
   

You Might Also Like